The Big Data-Driven Business. How to Use BIG DATA to Win Customers, Beat Competitors, and Boost Profits – Russell Glass, Sean Callahan, 2015
Dupa o recomandare de SMALL DATA, carte scrisa de Martin Lindstrom, ca sa “echilibrez” balanta, va recomand si o lectura de BIG DATA scrisa de Sean Callahan, Senior Content Marketing Manager la LinkedIn si Russell Glass, CEO la Ginger si in trecut CEO si Fondator Bizo, o platforma de B2B marketing achizitionata de LinkedIn.
“BIG DATA este un concept ce poate intimida, la prima vedere. Un termen ce suna dur. Suna copleșitor. Un concept ce te duce cu gandul ca este scump. Datele au fost întotdeauna in preajma noastra. Diferența de azi versus acum ceva timp in urma este ca BIG data este mai accesibilă și mai rapida. Datele, multe dintre ele, sunt disponibile în timp real.“
Va recomand aceasta carte care este un ghid cuprinzator si accesibil cu privire la cum pot companiile folosi BIG DATA pentru a atrage prospectii, a-i determina sa devina clienti sau pentru a-i fideliza. Diferenta intre o companie de succes si una care esueaza poate fi si abordarea pe care aceasta o are cu privire la BIG DATA, ce te ajuta sa intelegi mai bine cine sunt clientii tai azi si cei care ar putea deveni de maine.
CONTINUT:
(+) descoperiti o multitudine de exemple si studii de caz, atat din sfera politica (ex: optimizarea website-ului de campanie a lui Barak Obama, folosind A/B testing cu rezultate extraordinare: 288.000 mai multi voluntari si 2.88 milioane de adrese de e-mail noi), cat si din zona de business (ex: Apple vs Blackberry, unde doar prima companie a profitat de avantajul oferit de “BIG DATA” in conditiile in care aveau amandoua acces la date privind contexul de piata)
(+) gasiti o intreaga baza de date cu sisteme, platforme, instrumente, fie ca vorbim de Marketing Automation Software (ex: Marketo, Eloqua etc), Business Intelligence Database (ex:IBM, Tableau Software etc), CRM Systems, Content Marketing Systems, Blogging Platforms, Predictive Lead Scoring etc
(+) autorii fac referire la anumite carti sau articole (ex: Harvard Business Review) pentru aprofundarea unei anumite teme
STRUCTURA:
(+) simpla, usor de urmarit si retinut notiunile importante (e.g. benefiicile BIG DATA, cum tehnologia “leaga” marketing-ul de vanzari, implementarea unui plan BIG DATA, utilizarea datelor cu responsabilitate)
(+) succesiunea capitolelor este una logica, fiecare parte vine sa completeze informatiile din capitolele anterioare
LIMBAJ:
(+) simplu
(+) multiple analogii pentru o intelegere mai buna a continutului
CE AM INVATAT SI CE POT APLICA IMEDIAT:
(+) echipa de marketing, mai mult ca niciodata, depinde de tehnologie, colaborarea cu departamentul IT devine vitala, iar specialistii de marketing trebuie sa fie “tech-savvy”
(+) idei clare de cum pot implementa “The Predictive Lead Modeling”
(+) importanta personalizarii experientelor clientilor pe toate canalele si nicidecum doar personalizarea canalelor de comunicare
(+) cei mai buni colegi nu sunt doar cei inteligenti, ci cei care nu se tem sa puna intrebari dificile si sa conteste status quo-ul, nu din dorinta de a fi auziti, ci pentru a imbunatati modul in care ne conectam cu clientii nostri
(+) poti folosi BIG DATA chiar daca esti o companie mica, avantajul fiind ca esti mai agil; in cazul unei companii mai mari beneficiul este acela ca ai buget suficient sau cum spun autori, “buzunare adanci”
(+) principiile de urmat cand aduci in viata de business “BIG DATA”
CITATUL PREFERAT: “There is a big ocean of data waiting for you. If you want to win, jump in!”
TEME DE GANDIT:
- Cum este structurata echipa ta de marketing dpdv “continut” si “analiza”? Daca ai o echipa mica si nu iti poti permite doua categorii de specialisti (continut si analiza) au toti cunostinte si inclinatii in zona analitica?
- Te-ai gandit sa angajezi in departamentul de marketing oameni care se simt comfortabil cu cifrele, sunt foarte curiosi si dornici sa inteleaga detaliile din spatele datelor din dorinta de a atinge succesul?
- Cat de des te folosesti de date, instrumente si inidcatori de performanta pentru a arata ca departamentul de marketing este un contributor la profit, nu doar un centru de cost?
Cartea valideaza intr-un mod practic si aplicat, prin folosirea BIG DATA, faptul ca departamentul de marketing nu mai este un generator de costuri, ci un generator de profit.
Lectura placuta!
Cand in toata lumea se vuieste despre BIG DATA, permiteti-mi sa va recomand o carte despre SMALL DATA, scrisa de Martin Lindstrom, autor al bestsellerului “Buyology”.
Martin, consultant pentru unele din cele mai recunoscute branduri din lume (Walt Disney Company, Red Bull, Nestle, LEGO) se prezinta a fi un “anchetator criminalist specilizat in small data sau ADN emotional”, insa oamenii il gasesc a fi o combinatie de psiholog si detectiv. Titulatura lui oficiala este “consultant de branding”, insa majoritatea companiilor il angajeaza pentru a scoate la iveala dorintele consumatorilor intrucat “dorinta este intotdeauna legata de o poveste sau de un gol care trebuie umplut: o aspiratie care afecteaza, rascoleste si motiveaza comportamentul uman, atat constient, cat si inconstient.”
Toti specialistii in marketing stiu ca pentru a crea o strategie de marketing, in faza de audit, este nevoie de o combinatie intre cercetarea calitativa, ce raspunde la intrebarea “DE CE?” (discutii de grup, interviuri in profunzime, forumuri, workshop-uri, testare psihologica etc), dar si de cea cantitativa ce raspunde la intrebarea “CATI?” (sondaje personale, probe pe teren, convorbiri telefonice, tehnologie, observari etc), de cercetare primara (primary research) si secundara (secondary research).
Dar ce este SMALL DATA? In opinia scriitorului, SMALL DATA este o combinatie de gesturi, obiceiuri, preferinte, antipatii, ezitari, sabloane de comunicare, decoruri, actualizari de status etc.
Lucrarea de fata nu se doreste a fi o critica la adresa BIG DATA, insa atrage atentia ca informatiile cantitative sunt in primul rand date, iar datele pun analiza mai presus decat emotia. Autorul recomanda ca deciziile pe care le luam in ceea ce priveste brandul sa aiba la baza analize de BIG si SMALL DATA intrucat “90% din ceea ce transmit oamenii in conversatii sunt semnale non verbale, iar cele mai autentice identitati ale oamenilor pot fi descoperite doar studiindu-i in vietile, culturile si tarile lor reale”.
Cartea nu trebuie citita ca o lucrare de stiinte sociale, ci mai degraba ca un volum de proza scurta deoarece fiecare capitol prezinta una sau doua povesti legate de geneza vreunui brand, produs, conceptul unui mall, repozitionarea unui produs deja existent pe piata care insa intra pe o curba descendenta sau schimbarea ambalajului unui produs ce pierdea cota de piata. Este recomandat ca “povestile” sa fie citite cu atentie deoarece acum poti fi int-un bar sau pe o plaja in Brazilia si imediat treci Atlanticul la o terasa in Italia pentru ca un simplu gest al unui ospatar turnand bere intr-un pahar sa ii duca pe autor la un insight similar dintr-o alta piata, de pe un alt continent.
Martin ne ofera la finalul cartii un ghid de buzunar legat de cum sa “culegem small data” si ne invita in “cabina pilotului” pentru ca pe tot parcursul cartii am calatorit impreuna cu el in jurul lumii, poposind din loc in loc, dintr-o casa in alta. Ghidul de buzunar contine cei 7C: Collecting, Clues, Connecting, Corelation, Causation, Compensation si Concept, sapte pasi pe care ar trebui sa ii parcurgem pentru a transforma small data in insight-uri si apoi in concepte.
Dupa ce am parcurs si ultima pagina a cartii am reflectat putin asupra modului in care imi culeg informatiile din piata incercand sa le transform in insight-uri si am realizat ca nu petrec suficient de mult observand, ci mai degraba analizand un volum foarte mare de informatii.
Pentru a echilibra balanta, imi propun ca urmatoarea carte pe lista de recomandari sa fie “The BIG DATA – Driven Business, How to use BIG DATA to win customers, beat competitors, and boost profits”, Russell Glass, Sean Callahan.
Lectura placuta!
O carte practica menita sa arate specialistului in marketing de ce “visual storytelling” este valoros si usor de adoptat chiar daca acesta nu dispune de o echipa numeroasa sau de un buget substantial. Autoarele impartasesc in carte nenumarate exemple personale, sfaturi, toate colectate de la companii de succes care deja se folosesc de arta vizuala, atat in strategii adresate partenerilor (B2B) sau consumatorilor (B2C), dar si in cadrul actiunilor tactice. Jessica Gioglio si Ekaterina Walter sunt amandoua speakeri recunoscuti la nivel international, startegi in domeniul “social media”, cu experiente in companii precum Sprinklr, Dunkin’Donuts, TripAdvisor, Intel, Accenture.
Prefata cartii, avand in vedere subiectul propus, nu putea fi realizata decat de Dan Roam, autorul celor doua best-seller-uri internationale, “Pe spatele servetelului. Cum sa rezolvam problema si sa vindem idei prin desene” si “Arata si spune o poveste”. Dan Roam seteaza contexul inca din primele pagini, dandu-ne exemple cu privire la autori celebrii care intai au ilustrat si abia ulterior au folosit cuvintele pentru a-si destainui povestile (J.K. Rowling – Harry Potter sau J.R.R. Tolkien – Stapanul Inelelor) sau cat de “in etate” este desenul (mai mult de 32 000 ani) versus scrisul (aproximativ 5 000 de ani).
Stim cu totii ca mesajele vizuale sunt procesate de creierul uman de 60.000 ori mai rapid decat textul, dar si ca 90% din informatia transmisa creierului este vizuala. Iar “visual storytelling” nu este un un nou trend, ci un mod de a-ti face vazut brandul si a propulsa actiunea in acest peisaj aglomerat la care este supus consumatorul.
Parcurgand cartea, realizez ca aceasta ne ofera si argumente ce pot fi folosite in negocierea bugetului de marketing, propunand exemple legate de cat de important este sa investesti in vizualuri de calitate ce ajuta la dezvoltarea brandului (ex: Pepsi a investit in imagini 1 miliard de dolari in 2001, iar Coca Cola 1.4 miliarde dolari).
Jessica si Ekaterina, pentru a-si demonstra recomandarile, apeleaza frecvent la cercetari de piata scoase in evidenta la nivel de pagina intr-o forma grafica care sa ajute, eventual, la memorarea informatiei. Cartea este una aplicata, fara prea multa vorbarie, care se incadreaza in 5 capitole, suficient cat sa o pastrezi la indemana pe marginea biroului pentru a reveni asupra continutului sau a-ti reaminti exemple de campanii de success (ex: http://www.pinterest.com/oreo/daily-twist, www.artofthetrench.com).
Cititorul primeste recomandari de modele, sfaturi, tactici inca din capitolul 2. Fiecare tip de continut vizual (ex: imagini, desene, infografice, prezentari) este detaliat, argumentat si presarat cu exemple din diverse industrii si piete. Bineinteles ca recomandarile nu pot fi aplicate in toate domeniile, fiecare cititor filtrand propunerile si alegand ce se potriveste industriei in care activeaza. De asemenea, ne sunt impartasite si elementele obligatorii povestirii vizuale (design, personalizare, utilitate, personalitate, amplificare in timp real) ce dau brandurilor oportunitati pentru a oferi clientilor experiente pozitive menite sa creasca notorietatea brandului, increderea, fidelizarea si gradul de angajament al comunitatilor.
In capitolul 3 fiecare platforma de social media (Pinterest, YouTube, Facebook, Twitter, Instagram, Tumblr, Vine, SlideShare) are cateva pagini dedicate din care nu lipsesc actiunile si cifrele, dar nici sfaturi practice cu privire la cresterea gradul de implicare al consumatorilor.
Faptul ca autoarele vin din viata reala de business, in care inca activeaza, este foarte evident, iar in capitolul 4 trec direct la sfaturi aplicate legate de cum sa dezvolti “visual storytelling road map” si mult mai concret, cum sa pui in practica strategia odata definita. Ele pun pe hartie fiecare pas ce trebuie urmat pentru definirea strategiei, pornind de la audit, setarea obiectivelor, modelarea povestirii vizuale, stabilirea mixului de continut, planificarea pentru situatii neprevazute si implementarea strategiei propriu-zise, dar si recomandari de unelte, aplicatii si alte resurse. Recomandarile ajung sa fie la nivel tehnic foarte detaliate, de genul dimensiunile pozelor pentru fiecare platfoma intrucat social media nu poate folosi poze de tip “one-size-fits-all”.
Ultimul capitol dezbate tema “Real-time Marketing in a Visual World” care nu reprezinta ceva nou, mai ales ca omul de marketing intotdeauna si-a dorit sa trimita cel mai nimerit mesaj catre cea mai potrivita persoana la cel mai convenabil moment. Iar daca acesta zona de activitare este corect exploatata, ea poate ajuta brandul sa isi faca auzit mesajul catre consumatori. Si in acest capitol Jessica si Ekaterina sunt generoase, impartasind exemple de “brand’s agility” si “real-time social response”. Nu dezvalui mai mult, intrucat acest capitol este un MUST READ chiar daca lucrezi deja in social media sau esti expus doar partial.
Iar la final, daca ar fi sa aleg un singur lucru care mi-a placut mult la acest material, pe langa structura clara, este acela ca nu am regasit in el aceleasi exemple de campanii pe care le regasesc in mai toate materialele de curs sau in cartile de marketing. Eu, personal, mi-a luat “teme pentru acasa” pe care le voi adapta industriei in care profesez.
De retinut sunt trei aspecte:
- Statisticile sunt la nivel mondial, de aceea trebuie sa verificam varianta autohtona inainte de a propune un model, o aplicatie sau o platforma
- Unele platforme adoptate de catre consumatori, nu sunt la fel de primite si in Romania (ex: Twitter)
- Cartea este scrisa in 2014, iar in ultimii ani au existat schimbari in social media (ex: Google+)
In concluzie, recomand aceasta carte tuturor specialistilor in marketing, atat celor care sunt activi in zona digitala, celor care au acces doar partial, insa mai ales celor care isi doresc sa eficientizeze la maxim canalele de social media.
Paco Underhill este un psiholog, autor si fondator al companiei de cercetare de piata si consultanta, Envirosell care a decis acum 30 ani sa studieze comportamentul consumatorilor in magazine si, dupa 30 ani inca continua sa descopere insight-uri noi legate de experienta de cumparare.
Calatorind in toata lumea, ca fiu de diplomat, dar si cu experienta in grupul non-profit “Project of Public Space” a incercat sa optimizeze la maximum mediul in care traim.
Cartea ”Why We Buy” este un bestseller, apreciata atat de publicatii recunoscute (ex: New York Times), alti scriitori/producatori (ex: Bob Gale), dar si de Directori Generali ai unor companii de renume.
Ma asteptam ca aceasta carte sa fie una mai tehnica, perceptive influentata subiectiv de lecturile din ultima perioada (ex: “Cum gandesc consumatorii”, “Regulile creierului”), insa nu este deloc asa, as putea spune ca este una practica, pe intelesul tuturor, cu o suita de exemple din toate ariile: standuri de ziare, retail, librarii, magazine universale, magazine de formate mai mici (ex: Spar), fast food, restaurant, drogerii etc, atat din America de Nord, Europa sau Asia.
Cartea reuseste sa provoace cititorul inca de la inceput, cu al doilea capitol in care arunca manusa, capitol intitulat “Ce NU stiu retailerii si specialistii in marketing”. Pentru a sustine afirmatia din denumirea capitolului, autorul se foloseste de o serie de exemple din colaborarile cu diverse organizatii in care perceptia Directorilor Generali, Directorilor de Magazin etc era una diferita versus ce aratau studiile dupa monitorizarea comportamentului clientilor in magazine (ex: la intrebarea care este rata de conversie a clientilor dintr-un magazine fizic, Directorul General a raspuns ca peste 95%, insa dupa monitorizare rata rezultata a fost de 48%). Daca intr-un magazin online rata de conversie se calculeaza pe loc si este primul indicator dupa numarul de vizitatori, in cazul unui magazine fizic procesul de monitorizare presupune o investitie aditionala pentru a monitoriza numarul de persoane care trec pragul magazinului si cel al celor care isi efectueaza o cumparatura.
De asemenea, in fiecare capitol trateaza cate o problema a consumatorului sau un comportament al acestuia, ofera exemple de genul “asa nu”, insa ofera si solutii practice si testate. “Zona crepusculara”, capitol in care isi indreapta atentia catre zona de la intrarea din magazine unde se fac multiple greseli de expunere, “Ai nevoie de maini” in care arata importanta in cresterea valorii cosului de cumparaturi prin facilitate unei experiente de cumparaturi confortabila. Sau “Cum sa facilitezi o experienta de cumparare placuta” pentru parintii insotiti de copii mai mici, iar in acelasi timp cum sa iti feresti de cei mici produsele expuse care ating tot ce gasesc la inaltimea lor. Exemplele nu se opresc doar in zona de retail, ci merg si in banci unde cea mai eficienta unealta de a vinde un credit bancar intr-o sucursala unde 15% din clientii intra insotiti de copii sub 7 ani este “acadeaua”.
Nu as putea spune ca exista ceva in carte care mi-a displacut, caci de obicei prefer sa impartasesc cu prietenii carti care imi fac placere sa le citesc si din care reusesc sa ma dezvolt, insa fac un effort sa mentionez doua aspecte:
1. la final, m-am plictisit putin intrucat pentru a argumenta experienta la nivel global, Paco a tinut sa impartaseasca experienta sa cu privire la modul in care si-a extins colaborarile in mai multe piete (Brazilia, Mexic, Japonia, Italia, Rusia etc)
2. la capitolul legat de Internet, asteptarile mele erau putin mai mari, insa este clar ca vasta experienta pe care Enivirosell o are este mai mult in zona de “brick and mortar” si nu neaparat in online.
Deci, mesajul principal al cartii este acela ca activitatile de marketing, promovare, ofertele, locatia magazinului pot aduce clienti in magazin, DAR elementele care pot converti un vizitator in client sunt produsele de pe raftul magazinului, personalul, precum si felul in care arata si este organizat magazinul in sine. Acest ultim argument denota si dintr-un studiu in zona de retail, realizat in Romania de o companie de cercetare legat de ce spun retailerii si ce inteleg consumatorii, iar concluzia principal rezultata a fost ca “Magazinul este inca REGE”.
In concluzie, recomand aceasta carte tuturor celor care lucreaza in retail, agentii de publicitate care au clienti din zona de retail,intrucat este una aplicata, plina de exemple ce pot fi urmate imediat in activitatea de zi cu zi. Chiar daca studiile ce stau la baza acestei carti sunt din alte piete, comportamentul consumatorului din Romania nu este cu mult diferit de cel din Europa Centrala sau America de Nord.
De ce recenzii de carti? Pentru ca in ultimii ani am reusit sa recomand un numar suficient de mare de carti cunoscutilor (prieteni, colegi, rude, copiii colegilor etc) in mod natural, doar povestindu-le impresii legate de o anumita lectura, dar si ce am pastrat pentru bagajul de cunostinte, la finalul ei. Partea frumoasa este ca nu m-am limitat doar la beletristica, adaugand in lista si carti de dezvoltare personala. Consider ca o carte tiparita isi atinge scopul daca este citita de cel putin 5 persoane, lucru des intalnit cu parte din cartile existente in biblioteca personala.
De ce o carte care il are ca "personaj" principal pe Michael Porter? Pentru ca i-am regasit numele de mai multe ori in lecturile de specialitate, dar mai ales la cursurile pe care le urmez in cadrul Institutului de Marketing. Cautand carti scrise de acest savant in economie, care a reusit sa inspire milioane de oameni in intreaga lume cu privire la concurenta de piata si strategie, am dat peste acesta, scrisa nu de domnia sa, cel mai citat profesor si cercetator in economie si afaceri, ci de Joan Magretta, fost editor la Harvard Business Review, colaborator al lui Porter si actual Senior Associate la Institute of Strategy and Competitiveness din cadrul Harvard Business School.
Ce am invatat eu din aceasta carte? Fix opusul a ceea ce aud zilnic de la leaderii din companiile de top legat de strategiile organizatiilor pe care le conduc, respectiv "fiti unic, nu cel mai bun. Crearea de valoare si nu doborarea adversarilor, este ceea ce se afla in miezul concurentei." In acceptiunea lui Porter "strategia explica modul in care o organizatie, confruntata cu concurenta, va realiza o performanta superioara."
Cum este structurata cartea? Aceasta este impartita in doua capitole principale, concurenta si strategia. Cartea este una practica intrucat ne ajuta sa facem imediat legatura cu viata reala de business si sa identificam incorectitudinile de zi cu zi. Cele mai frecvente greseli legate de concurenta sunt acelea ca analizam superficial competitorii, ca ne limitam la a investiga doar competitorii directi si poate pe potentialii “nou veniti” si de cele mai multe ori uitam de “substitute”, produsele sau serviciile care servesc acelorasi nevoi. Metoda recomandata de Porter in a analiza piata si a intelege ca de fapt concurenta nu este cucerirea unui client, ci castigarea de profit, ii poarta numele, respectiv “cele 5 forte ale lui Porter”. O companie concureaza nu doar cu competitorii directi pentru a obtine profit, ci si cu clientii, care cer intotdeauna mai mult si prefera sa plateasca mai putin, cu furnizorii si producatorii.
Legat de strategie, intotdeauna l-am considerat un cuvant mare, insa dupa parcurgerea cartii a devenit un termen mai putin complicat, intrucat “esenta strategiei este sa alegi ce NU trebuie sa faci”, ceea ce se traduce in “compromis strategic”. Cu alte alte cuvinte in faza in care se analizeaza industria/piata este recomandat sa se faca alegeri in privinta segmentelor ce pot fi servite, iar o eroare des intalnita este aceea de a-ti propune sa deservesti pe cat mai multi clienti, daca nu pe toti.
Poti intelege notiunile, chair daca nu esti un consultant sau un specialist in strategie? Da, le poti intelege pentru ca scopul acestei carti scrise de Joan este exact acela de “a deslusi, simplu, clar si aplicat, conceptele si modelele care au devenit AND-ul managementului adevarat”. Fiecare notiune (ex: promisiunea de valoare) este explicata de autoare, este asezata intr-un context si bineinteles este insotita de exemple din diferite industrii pentru ca cititorul sa poata pune in aplicare de a doua zi cele invatate citind cartea.
Regasim vreo interventie directa a personajului principal in carte? Da, la finalul cartii se regaseste un interviu cu Porter, care raspunde la toate intrebarile pe care manageri de-a lungul timpului si le-au pus in activitatea lor, intrebari structurate de Joan in greseli comune si obstacole, oportunitati si capcane, strategie si inovare, conducerea organizatiei.
A existat ceva ce nu mi-a placut la aceasta carte? Nu as putea face o astfel de afirmatie, insa daca esti obisnuit cu termeni ca Value Poposition, Return on Investment etc si ii folosesi des in lb engleza, ai nevoie de putin timp ca sa te obisnuiesti cu termenii in limba romana. La finalul cartii exista insa un glosar cu termenii folositi, ceea ce ajuta cititorul.
De ce recomand aceasta carte? Pentru ca este una aplicata, pentru ca nu trebuie sa ai un MBA pentru a intelege notiuni elementare de strategie si concurenta, dar si pentru ca este bine sa fii pregatit sa intervii atunci cand la crearea unui plan de valoare deciziile incep sa fie luate intr-o directie gresita, din lipsa cunostintelor de baza.
Intrebati, intrebati si, pe rand, o sa aflati! Ce mai cititi? Ce mai traduceti? - o intreb pe draga mea profesoara Ana Maria Teodorescu, director al Centrului ID-IFR al Facultatii de Litere. “Tocmai m-am intors de la Birmigham si am luat The Age of Sharing” – incepe prompt raspunsul. Pacat ca nu am mai avut timp sa discut cum ar fi cu traducerea pentru ca „sharing”-ul chiar e o provocare pentru ...”traduttore, trahitore”. De la impartasire, la distribuire dar si la o economie colaborativa, a cocrearii de valoare cu partenerii, nuantele sunt multiple.
Sharing-ul este tot mai pregnant in lumea in care traim. In acelasi timp, a devenit si un tip specific de comportament economic si suport pentru noi modele de business care schimba ierarhiile lumii capitaliste. Si uite ca, informatiile distribuite in urma acestor schimbari imi permit sa va dau cateva detalii despre volum, chiar daca nu l-am citit inca.
Sharing-ul este o componenta tot mai importanta din ceea ce facem acum zilnic: impartasim informatii, ponturi, impartim masini prin Uber sau case de vacanta prin Airbnb. Mai mult, aceasta practica vine cel mai adesea si cu o stralucitoare aura care vine din valori pozitive cum ar fi empatia, comunicarea, deschiderea, onestitatea sau egalitatea. O modalitate prin care putem arata ca ne pasa de ceilalti. De aici si indemnul, frecvent si pe site-urile si blogurile noastre “Sharing is caring”.
Cartea acopera insa si criticile legate de generosul concept de “sharing”. Unii spun ca economia colaborativa nu inseamna de fapt colaborare si impartire cu altii si pur si simplu vanzare, inchiriere si, in cele din urma, comert. Mai mult, gigantii Google si Facebook cu care ne “impartasim” prea generos datele personale sau ale companiei care promit ca nu le folosesc, le “vand” pur si simplu clientilor de publicitate. Cartea lui Nicholas Hohn argumenteaza ca practicile descrise ca “sharing” dar si criticile aduse acestora au radacini comune. Puternica metafora a impartirii si imparatisirii de cunoastere, servicii si bunuri care schimba profund in prezent practicile sociale ofera si motive intemeiate pentru a o privi si critic. Poate fi un mod de a participa la ordinea capitalista sau unul de a-i rezista.
Autorul Nicholas John are grija sa imparta un capitol si cu noi, ca sa ne hotaram cine o cumpara primul si-o imparte cu ceilalti. Va astept o saptamana inainte de a comanda pentru ca am deja 12 carti...impartite generos cu altii :-).
Deseori, in jobul nostru de marketeri, pierduti in Google Analytics si promotii, uitam de valoarea adaugata pe care trebuie sa o aducem clientilor. Iar valoarea adaugata, fiind fireste un concept vag si eluziv, poate fi totusi inteleasa si analizata din prisma unor instrumente clasice ale marketing-ului, sustine acest articol din Harvard Business Review.